DOCUMENT

Celebrul hoţ Brandabura a dat spargeri la Deva

Celebrul hoţ Brandabura a dat spargeri la Deva

Celebrul Brandabura, una dintre figurile emblematice între tâlharii perioadei interbelice, cunoscut şi drept unul dintre cei mai iscusiţi spărgători ai tuturor timpurilor, personaj întâlnit chiar şi în literatură, a dat 11 spargeri la Deva.

FOTO: Judecătoria Deva

Nicolae Steinhardt face referire la acest personaj în “Jurnalul fericirii”, punându-l alături de alţi tâlhari celebri, precum Terente sau Zdrelea Napirosu. În activităţile sale nocturne,  Brandabura s-a oprit şi la Deva. Una dintre spargeri, însă, nu a fost tocmai cu noroc. În loc să spargă bijuteria unui comerciant evreu, Brandabura şi “asociaţii” săi au nimerit în fierăria unui neamţ. O spargere de succes a fost, însă, în biroul cunoscutului comerciant de alcool Blum, căruia, la plecare, hoţii i-au lăsat chiar şi un bilet de mulţumire.

Avocaţii sunt, prin natura meseriei, unii dintre cei mai convingători povestitori din câţi se întâlnesc. Iar dacă sunt şi înzestraţi au arta povestaşului, ar putea dicta romane la o cafea. Este şi cazul avocatului Liviu Petreu. Care, nu numai că a profesat o viaţă ca avocat, dar şi tatăl său a avut, la rândul lui, aceeaşi profesie. Aşa se face că nu ştii când trece vremea în timp ce îţi spune poveşti cu parfum de epocă interbelică. Una dintre fascinantele sale poveşti este cea a celebrului spărgător Brandabura. Care a fost şi client al tatălui său. “Până la urmă, dacă ai <profesia> asta, ajungi pe mâna avocaţilor”, comentează Liviu Petreu.

Povestea începe înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, când Brandabura era vestit, dar şi temut de comercianţii care îşi strângeau micile averi în casele de bani care ar fi trebuit să le apere agoniseala. Pentru Brandabura, însă, casele de bani ferecate cu zeci de încuietori nu aveau secrete.

Spargere eşuată

Între spargerile din Deva, una a fost pe strada Iulia Maniu, fostă Lenin. În zona squar-ului din faţa poştei vechi era o casă cu etaj. La parter erau mai multe mici prăvălioare. La acele prăvălioare, în acele vremuri, datorită vârstei comercianţilor, li se spunea “la babe”. Erau nişte prăvălioare adânci şi înguste. Acolo, la una dintre acele prăvălioare, s-a dat o spargere. Într-o dimineaţă se constată următorul lucru: că în magazinul de fierărie al unui neamţ, s-a pătruns din pivniţă, prin tăierea podelei, în magazin. Cu gura de lup, unul dintre instrumentele specifice profesiei puţin onorabile, a fost tăiată casa de bani şi luat conţinutul. Întâmplător, deşi a reuşit tehnic, această spargere a fost un adevărat dezastru pentru Brandabura. Pentru că neamţul, om metodic, nu ţinea încasările în casa de bani. În fiecare seară îşi lua încasările acasă şi casa de bani era momeala. “La vreo două săptămâni, tatăl meu era în vizită la un fost coleg de liceu, doctorul Grunfeld, fiul unor bijutieri, care îi relatează: <<Uite, dragă Livius, ce-o păţit vecinul. Neamţul. L-or furat hoţii prin pivniţă>>. La care, tata, râzând, zice: <<Băi, fraţilor, uite care-i problema. Hoţul ăla, care o găurit de jos în sus din pivniţă, cum e boltă, când o venit noaptea o numărat o boltă în plus. Şi-or intrat peste neamţ>>. Intrând în magazin, n-or mai avut ce să facă. Că greu era până intrau, la casele alea vechi. Că în Deva era arhitectură austriacă, se lucra ca lumea. De a doua zi, bijutierii, în fiecare seară, se deplasau de pe Iuliu Maniu, din faţa Poştei Vechi, până pe “Şase martie”, colţ cu Aurel Vlaicu şi îşi cărau bijuteriile acasă”, povesteşte avocatul.

Foto: Veche ilustrată din Deva

Hoţi respectuoşi

Brandabura l-a ochit, la ceva vreme după spargerea eşuată, şi pe cunoscutul comerciant de alcool Blum. Şi povestea asta se întâmpla tot înainte de război. Blum avea o casă de bani foarte mare. Care, prin natura ei, era foarte bine compartimentată. Oamenii au intrat, au spart casa de bani a lui Blum şi au găsit ce trebuia. Aflându-se în biroul patronului, însă, şi având timp liber, pentru că trebuiau să aştepte să se schimbe poliţaiul care era la colţul străzii, au consumat şi din băuturile găsite în birou… cu măsură. După care, i-au lăsat domnului Blum un bilet. “Distinse domn. Dacă şi băuturile pe care le oferiţi clienţilor dumneavoastră sunt de aceeaşi calitate cu cele găsite în acest birou, aveţi toată stima noastră”.

Dimineaţa, Blum găseşte minunea. Cheamă poliţia, după care îşi cheamă vecinul, pe avocatul Petreu, care locuia vis-a-vis “No, ce zici de asta, vecine?”,  întreabă Blum. „Îi bine”, răspunde vecinul. „Înainte l-or căutat pe Grunfeld şi-or nimerit un neamţ. Acuma n-or mai dat greş”. La care Blum răspunde: „Să-ţi spun un secret, vecine. Nefericiţii ăştia, unde-or spart, or dat de bani. Şi mi-or luat un milion de lei şi ceva dolari, lire. Dar dacă spărgeau 40 de centimetri mai jos mă supăram mult mai tare. Că acolo erau bijuteriile de familie”.

Modul de operare

Brandabura pare să fi fost bucureştean. El, însă, nu “lucra” singur. Mai avea doi complici, unul timişorean şi unul clujean. Iar persoanele aveau o bună diviziune a muncii. Timişoreanul era o persoană cu aspect de om de lume, care venea, înainte de a da o spargere, contacta viitoarea victimă, şi cerea detalii despre marfă. Făcea mofturi, pentru a i se arăta marfa cea mai scumpă şi astfel “fila” terenul. La final chiar cumpăra ceva, plătind cu toată eleganţa. Se caza, apoi, în centrul Devei, şi observa mişcările poliţailor de noapte în zona aflată în recunoaştere.

Cel de-al doilea personaj, clujeanul, semăna a ceva care, în termeni actuali, s-ar chema "boschetar". Acesta, la un interval de timp faţă de primul, venea şi el prin Deva, se “parfuma” la “Trei Păduchi", cartierul recunoscut pentru birturi ieftine şi viaţă de noapte în dezmăţ, după care întreprindea o excursie nocturnă, în care nu risca nimic, ca un om care vrea să se culce undeva, în subsolurile clădirii vizate. Ocazie cu care făcea recunoaşterea locului pe unde aveau, mai târziu, să intre pentru a da spargerea. În privinţa încurcăturii magazinului fierarului cu cel al bijutierului, se pare că aici a fost greşeala.

Foto: Piața unde se aflau birturile și viața de noapte de dezmăț

După care, toţi trei membrii bandei coroborau datele, întâlnindu-se într-un oraş total diferit, într-o cu totul altă locaţie şi faţă de locul spargerii şi faţă de oraşele unde locuiau, unde nu-i cunoştea nimeni. În cazul spargerilor de la Deva, se pare că întâlnirile au avut loc la Târgu Mureş. În acest loc puneau planul pe hârtie şi, mai apoi, pe trei căi diferite, cu trei mijloace de transport diferite, plecau spre locul faptei. În cazul pivniţei de sub magazinul bijutierului, se pare că întâlnirea a avut loc în pivniţă, în jurul orei 11 noaptea. După spargere plecau în direcţii diferite şi nu se mai vedeau o vreme. Pentru că exista o colaborare de durată şi doreau să nu-şi asume un plus de riscuri.

În situaţia comerciantului Blum, se pare că ar fi fost vizitat şi acesta, cu câteva săptămâni înainte, din nou de “domnul” de la Timişoara, care s-a interesat de nişte băuturi speciale. Ocazie cu care a fost primit de comerciant în biroul său. Mai mult, în curtea lui Blum (casa de pe colțul străzii Avram Iancu cu Andrei Șaguna, lângă Catedrala Sfântul Nicolae din Deva ) existau doi paznici şi un câine. Care, însă, n-au auzit nimic. “Profesioniştii” au pătruns din stradă, în momentul când se schimba rondul paznicilor. După aceea, au trebuit să aştepte până la următoarea schimbare a paznicilor, de la şase dimineaţa. Timp în care, au consumat din băuturile fine ale comerciantului, băuturi pe care, de altfel, le-au şi apreciat.

Amintit în “Jurnalul fericirii”

Nicolae Steinhardt face referire la Brandabura în “Jurnalul fericirii”, în paginile dedicate zilelor de 24 – 26 februarie 1960, când este judecat, alături de alţi intelectuali, asemeni unor tâlhari.

“Sala e posacă, tonalităţile închise, totul e straniu, dar prezenţa soldaţilor – postaţi în poziţie de tragere, ca şi cum ar păzi banda lui Terente, a lui Coroiu, a lui Brandabura sau a lui Zdrelea Napirosu, ba şi prinsă asupra faptului în puterea nopţii şi în inima codrului ori în desişul stufărişului, iar nu un pâlc de intelectuali palizi, scofâlciţi, înţoliţi în veşminte călcate de circumstanţă cu fierul spălătoriei de la Securitate (…) pare o greşeală de regie, o exagerare cu nuanţă de ridicol”.

Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

eighteen − 12 =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

DOCUMENT

Mai mult in DOCUMENT

lumina sfanta ierusalim deva

Lumina Sfântă de la Ierusalim, adusă în noaptea de Înviere credincioșilor hunedoreni

HunedoaraMea.ro8 aprilie 2015

„Arhitectura tradițională în județul Hunedoara” – expoziție de fotografii document semnate de istoricul Daniel Iancu, la Muzeul din Deva

HunedoaraMea.ro31 martie 2015
muzeu deva expozitie carte veche

Expoziție de carte veche, la Muzeul din Deva

HunedoaraMea.ro26 martie 2015
atelierul de fotografie pestera

Atelierul de fotografie – întâlnirea lunii martie. “Întuneric și lumină” – fotografii spectaculoase în peșteri

HunedoaraMea.ro23 martie 2015
Dumitru Galatan Jiet momarlani premiantii fara premii

Campania “Premianții fără premii”: Dumitru Gălățan – Jieț, omul care se luptă ca momârlanii și lumea lor să nu se piardă

HunedoaraMea.ro18 martie 2015
accident turda soferita hunedoara

O hunedoreancă a murit după ce intrat cu mașina pe contrasens

HunedoaraMea.ro17 martie 2015
ionel dragan mihai martinesc premiantii fara premii

Campania “Premianții fără premii”: Ionel Drăgan, antrenor de judo, și Mihai Martinesc, campion la karate

HunedoaraMea.ro11 martie 2015
expozitie fotografie nicu jianu colegiul national decebal

“Oameni și locuri” – expoziție de fotografie semnată Nicu Jianu, la Colegiul Național “Decebal”

HunedoaraMea.ro10 martie 2015
principele nicolae lansare carte deva drumul spre casa

O nouă întâlnire regală

HunedoaraMea.ro9 martie 2015

Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem?

Temporibus autem quibusdam et aut officiis debitis aut rerum necessitatibus saepe eveniet.

Copyright © 2015 Hunedoaramea.ro - Toate drepturile rezervate