REPORTAJ

Postul Crăciunului şi Ovidenia

Postul Crăciunului şi Ovidenia

În calendarul creştin dar şi în cel popular, Postul Crăciunului însumează 40 de zile marcate de o serie de interdicţii alimentare şi fizice.
Ca fiecare post de peste an (Paşte – Sânpetru – Sântămărie), se începea cu ritualuri de purificare ce pregătea individul în vederea respectării rigorilor până la Crăciun. Prima etapă a postului este densă, cu sărbători importante: Martinii de Toamnă, Filipii, Ovidenia, Noaptea Strigoilor (Sf. Andrei), Sânnicoară (Sf. Nicolae) ce consemna obiceiuri şi datini specifice cu trimiteri la un timp arhaic, începutul de an, posibil dacic.
Oprindu-ne la Ovidenie, cum era numită tradiţional „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, putem spune că aceasta este o sărbătoare a luminii, „prag de iarnă” care anticipează „capul de iarnă”, reper hibernal la 30 noiembrie, de Sântandrei. În spaţiul folcloric hunedorean, termenul de Ovidenie, pentru această perioadă, aproape că nu se întâlneşte, fiind probabil adus prin migraţie etnofolclorică din Moldova, Muntenia şi Oltenia. În satele noastre este cunoscută mai mult sub denumirea sa religioasă: „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, dar pentru unitate vom folosi în expunerea noastră termenul de Ovidenie.
Obiceiuri şi credinţe de Ovidenie
Ca sărbătoare a luminii, Ovidenia distruge întunericul malefic al iernii în care apar termenii proprii legendelor mitico-religioase legate de această zi cum sunt: prima apariţie, vederea şi văzul ca simbolistică fenomenologică cosmică a luminii. În unele legende populare se crede că s-a născut Iisus Hristos, deci prima vedere (viziune) a lumii când cerul se deschide şi animalele vorbesc. Magia văzutului capătă forme dintre cele mai variate, practici magice apotropice (pentru a avea vederea cât mai bună) şi de propiţiere (lumânările pentru copii morţi nebotezaţi, oameni care s-au înecat şi morţii care nu au avut parte de lumânări aprinse la trecerea în tărâmul celălalt). La fel, descântătoarele satului „încep să vadă mai tare” şi să acumuleze putere malefică. În satul hunedorean tradiţional acestea erau manifestări obişnuite, ţinute mai mult de femei. „Mai tot satul mergea la biserică de Intrarea Maicii Domnului, se aprindea lumini pentru copiii nebotezaţi, câţi or fi fost dar şi pe ăi morţi făr-de lumină, apoi dădeam pomeni la săraci, mâncare şi beutură ca să se liniştească morţii şi să aibă calea luminată pe cealaltă lume”, ne zicea Ana Furdui, din satul Tisa de pe Valea Mureşului. În unele sate din Ţara Zarandului se mai practică difuz la Ovidenie „privegherea apei” de către bătrânele descântătoare. Baba Letiţia Mana de la Ribiţa zicea că „dacă pui un blid de apă în zâua Intrării Maicii Domnului cu priveghi hăt în noapte şi o ţâi până către zori, apa se face a mai bună pentru vedere de ochi, dureri de piept şi cap”. Sabin Cioica din Lupşa, ne relata că „bătrânele satului mai cred şi astăzi că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc între ele ca oamenii şi că numai cei curaţi la suflet pot vedea flăcările albastre ale aurului din băi”. În Platoul Luncanilor, din această zi până la Sf. Gheorghe, femeile nu aveau voie să bată rufele cu maiul, că se face ceaţă şi sunt stârnite Alea Frumoase care bântuie oamenii şi le face rău (Toncea Maria a lu’ Nechifor din Ursici). În noaptea de Ovidenie, fetele din satele Ţării Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprindeau o lumânare şi o puneau pe margine; lumina ce cădea în apă îi arăta ursitul, adică viitorul soţ, ne zicea baba Nesia din Suseni, Râul de Mori.
La fel şi în Ţinutul Pădurenilor, în această zi, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în comne (cămară – n.n.), căci se credea că sunt bune de friguri în tot anul, ne spunea Dorica Ungureanu din Lelese. Şi astăzi în satele de pe Valea Geoagiului la Gelmar, Bobâlna şi Boiu, femeile lucrează până la amiază, de teamă să n-aibă spor în casă în anul care vine.   
Preciziuni meteorologice de Ovidenie
Sărbătoarea mai era pentru satul tradiţional şi un prilej ca locuitorii să facă observaţii şi previziuni meteorologice: dacă în această zi este senin şi cu mult soare, vara va fi secetoasă; de va fi ceaţă şi nori negri, peste an va fi pericol de boli; de va fi brumă de Ovidenie ori chiar zăpadă, iarna va fi cumplit de geroasă.
Ovidenia anunţa şi o intensificare în acţiunile forţelor malefice. Noaptea bântuiau casele oamenilor, iar morţii se transformau în strigoi care circulau fără oprelişte, aducând distrugeri şi necazuri. În Ţinutul Pădurenilor, aceştia luau înfăţişare de lupi şi se credea că nu era bine să muţi staulul oilor, că le mănâncă lupii. În această zi se tăia şi se tranşa în patru o oaie bătrână, care se ducea apoi în pădure unde se ştia o trecătoare a lupilor, şi se lăsa ca ofrandă, în credinţa că astfel lupii sătui şi înbuibaţi vor lăsa tot timpul anului oile gospodarilor în pace.
O sărbătoare oarecum suprapusă de Ovidenie este cea a Filipilor, consacrată lupului. În Transilvania există credinţa că ziua începe cu Filipul cel Mare, care a fost făcut Sfânt de către Dumnezeu, iar mai târziu l-a şchiopat pentru că s-a abătut de la dreapta credinţă. Prima săptămână a Postului Crăciunului consemnează în suita de obiceiuri şi tradiţii populare Ovidenia, ca fiind cea mai importantă care se anunţă astfel prin sacralitatea postului, în sensul respectării mitico-religioase a uneia dintre cele mai mari sărbători a creştinismului, Naşterea Domnului Iisus Hristos.

Click to add a comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

8 − 2 =

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

REPORTAJ

Mai mult in REPORTAJ

Drumeție în Cheile Glodului. GALERIE FOTO

HunedoaraMea.ro24 mai 2013

Tradiţii mitico-religioase în Ajunul Crăciunului, în judeţul Hunedoara

HunedoaraMea.ro23 decembrie 2012

Ignatul

HunedoaraMea.ro17 decembrie 2012

Sărbătoarea vărsatului

HunedoaraMea.ro3 decembrie 2012

Noaptea strigoilor

HunedoaraMea.ro29 noiembrie 2012

Regele Mihai I a poposit la Orăştie în anul 1940

HunedoaraMea.ro15 noiembrie 2012

Sărbătoarea lui Sâmedru

HunedoaraMea.ro1 noiembrie 2012

Vârtolomeii – o sărbătoare „a întoarcerii” timpului

HunedoaraMea.ro22 august 2012

Flacăra olimpică a trecut prin Orăştie în urmă cu 40 de ani

HunedoaraMea.ro16 august 2012

Quis autem vel eum iure reprehenderit qui in ea voluptate velit esse quam nihil molestiae consequatur, vel illum qui dolorem?

Temporibus autem quibusdam et aut officiis debitis aut rerum necessitatibus saepe eveniet.

Copyright © 2015 Hunedoaramea.ro - Toate drepturile rezervate