În patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se află o parte dintre artefactele descoperite în zona Cetăţilor Dacice din Munţii Şureanu, iar între aceste obiecte un loc deosebit îl ocupă matriţa descoperită în 2013 la Sarmizegetusa Regia, capitala politică, religioasă şi economică a Regatului Dac.
Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Este o piesă masivă, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, iar pe suprafaţa ei s-au observat urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi (în special lemn, dar şi corn sau cupru). Cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc.
Faţa hexagonală cu reprezentările grifonilor-lupi, a măştilor de leu şi a felinei în repaus
În antichitate, o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreg spaţiul era utilizat. Reprezentările de pe matriţă şi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor şi preferinţelor clienţilor, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranţa unei „pieţe de desfacere” pentru obiectele rezultate.
Bestiarul, real şi fabulos, reprezentat pe piesă este bogat şi divers. O enumerare a animalelor redate pe matriţă poate fi relevantă – animale reale: feline mari (leu, tigru, leopard), urs, mistreţ, lup, taur, bour/zimbru, câine, cerb, cal, ţap, antilopă, iepure, elefant, rinocer, hipopotam şi animale fantastice: grifoni (Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup). Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei. Tema scenelor prezente pe matriță (lupta dintre animale) este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste.
Faţa hexagonală cu reprezentarea măştii de leu în centru şi a patru perechi de animale în luptă în jur (scena redată reprezenta o compoziţie unitară)
Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat din tradiţiile din lumea nord-pontică.
Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) și la începutul secolului II d. Hr. Prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate.
În prezent această piesă se află expusă la muzeul devean.
Autor: Cristina Bodo
Una dintre feţele laterale ale matriţei, în registrul central cu reprezentarea elefantului în luptă cu un taur
Facebook
YouTube
RSS