Primarii au prins gustul banilor europeni

 

Prima reuşită a fost mai grea. De acolo, mai mulţi aleşi locali continuă să vină cu idei şi proiecte pentru dezvoltarea localităţilor pe care le conduc.

Mai mulţi primari hunedoreni au prins gustul banilor europeni. Şi-au încercat norocul şi au reuşit să pună mâna pe fonduri ce altfel nici n-ar fi visat să le aibă. La aproape doi ani după ce au început, mai timid sau nu, edilii au deja planuri şi proiecte noi. Sub lupă se află localităţile Turdaş, Romos, Petrila şi Geoagiu. Două comune şi două oraşe care au intrat în rândul Europei cu bani tocmai de la ea.

Favorita, 322

În vremuri grele, lipsa banilor i-a împiedicat pe aleşi să facă ceva pentru alegători. Soluţia a venit de la comunitatea europeană, care oferă bani în diferite domenii. Primarii de comune hunedorene s-au înghesuit să obţină finanţări nerambursabile prin Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor”.

Romos a gâştigat lozul cel mare. După ce, în urmă cu câţiva ani, a fot făcută reţeaua de apă, în 2009 edilii au primit 2.000.000 de lei să se ocupe şi de canalizare. Lucrările se apropie de final.

„Am primit banii şi se lucrează la staţia de epurare din Turdaş. În curând vom începe să facem şi legăturile la casele oamenilor, astfel încât sperăm ca întreaga lucrare să fie finalizată în cel mai scurt timp”, a declarat primarul din Turdaş, Aurel Lup.

Văzând că nu e chiar imposibil să pui mâna pe bani europeni, deşi Uniunea Europeană stă cu ochii pe fiecare eurocent, edilii şi-au mai încercat norocul. „Am încercat să obţinem bani pentru canalizare în satele Spini şi Răpaş. Proiectul este însă momentan blocat, deşi nu pot să vă spun de ce”, a mai declarat Aurel Lup.

Unul după altul

La Romos, un al treilea proiect a intrat deja în faza de licitaţie. În 2009 a venit finanţarea pe Măsura 322, în valoare de aproape 10 milioane de lei. De la 1 septembrie 2011, locuitorii din comună au apă şi canalizare. Edilii nu au stat mult pe gânduri şi au mai lansat un proiect, de data aceasta, pe Măsura 125b – „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

„Valoarea lucrărilor este estimată la aproximativ 1,5 milioane de euro. Vrem să reabilităm drumurile forestiere şi să le pietruirm. De exemplu, să se poată ajunge mai uşor de la Romoşel la Ciungu, care este un cătun cu vreo 60 de case. Suntem în stadiul de licitaţie şi sperăm să dăm drumul la lucrări cât mai repede”, a declarat primarul din Romos, Mircea Pătrânjan. Anterior celor două proiecte, drumurile din comună au fost reabilitate şi modernizate tot cu ajutorul banilor europeni.

Una câte una

Refacerea străzilor îi arde şi pe edilii din Petrila. Consilierii locali au cerut peste 23 de milioane de lei pentru modernizarea rutei Republicii-Cîmpa. Banii au venit un an mai târziu, dar lucrările au fost întârziate de un proces intentat de o firmă care a contestat rezultatul licitaţiei. Modernizarea a început imediat după finalizarea litigiului şi lucrarea a fost predată în toamna anului trecut. Au fost reabilitaţi peste opt kilometri de drum, 15 poduri și podeţe, trotuarele au fost refăcute şi spaţiul verde reamenajat.

„Suntem foarte mulţumiţi de rezultat şi de calitatea lucrărilor, aşa că am mai lansat un proiect. Sperăm să obţinem finanţare nerambursabilă pentru reabilitarea şi modernizarea tuturor străzilor din Petrila”, a declarat primarul din Petrila, Ilie Păducel.

Să nu uităm de turism

În 2009, Geoagiu intra în istorie cu primul consiliu local pentru care s-au semnat contracte de finanţare prin POR 2007-2013 pentru infrastructura de turism. Tradiţia balneo-climaterică recunoscută la nivel naţional a făcut ca localitatea să primească aproximativ 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, în cadrul axei prioritare 5 – „Dezvoltarea şi promovarea turismului”.

Banii au fost investiţi, în principal, în reabilitarea drumurilor, cu atât mai mult cu cât staţiunea este vizitată anual de numeroşi turişti. „Proiectul a demarat imediat şi ne aşteptăm ca lucrările să fie finalizate complet în două-trei luni”, a declarat primarul din Geoagiu, Simion Mariş.

În luna august a anului trecut, edilii au mai primit fonduri nerambursabile în cadrul aceleiaşi axe prioritate, de data aceasta pentru promovarea turismului cu ajutorul unui festival, crearea de DVD-uri, afişe şi pliante. Şi nu s-au oprit aici.

„Am depus un proiect de finanţare pentru crearea în Geoagiu a unui centru de informare turistică. Valoarea se ridică la proximativ 900.000 de lei şi sperăm să fie aprobat”, a declarat Mariş.