Patru orașe din județul Hunedoara au pierdut peste 20% din numărul locuitorilor în perioada 1990 – 2012, potrivit unor date oficiale ale Guvernului României.
Municipiul Hunedoara este primul în topul localitaților din mediul urban din județ cu cea mai dramatică scădere a populației în ultimele două decenii (- 21.878 locuitori, reprezentând o scădere cu 24,19% față de anul 1990). Urmează Vulcan (- 8.335 locuitori, – 23,04%), Brad (-4518 locuitori, – 22,62%) și Petroșani (-11.285 de locuitori, – 21,3%)
În mediul rural, fenomenul depopulării este și mai îngrijorător. Trei comune din județ au pierdut în 22 de ani jumătate din numărul de locuitori – Bunila (- 54,5%), Bulzeștii de Sus (- 51,4%) și Lunca Cernii de Jos (- 50,2%).
Comune cu scăderi ale populației între 30-50%
Balșa – 49.1
Bătrîna – 48.1
Cerbăl – 47.9
Ghelari – 45.8
Blăjeni – 39.7
Vorța – 38.8
Lelese – 35.4
Răchitova – 32.6
Buceș – 32.3
Densuș – 30.5
Toplița – 30.1
Două „super-comune” în județul Hunedoara
Printr-un proiect de lege privind reclasificarea localităților, Guvernul României „încurajează unificarea administrativă” a câte două sau mai multe dintre unitățile administrativ-teritoriale învecinate în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie la iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţia din unitățile administrativ-teritoriale interesate.
Dacă proiectul Executivului va fi aprobat de Parlament, comunele din România vor fi împărțite în două categorii: comune poli-regionali și alte comune.
Comunele poli rurali sunt comune cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 de kilometri.
La nivel național, Guvernul propune înființarea a 183 de astfel de „super-comune” poli-regionali.
Dacă inițiativa legislativă va intra în vigoare, în județul Hunedoara vor fi două comune poli rurali – la Ilia și Pui.
Comunele poli rurali sunt unități administrativ-teritoriale, rurale, având o populație de minim 2000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică, ce pot prelua servicii cu rol teritorial în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului și alte servicii, deservind atât populația proprie, cât și populația comunelor învecinate.
Dacă până la data de 31 decembrie 2025 comunele nu respectă dotările, nu îndeplinesc indicatorii prevăzuți de lege și nu se unifică administrativ, începând din data de 1 ianuarie 2026, acestea se unifică administrativ cu alte unități administrativ-teritoriale învecinate, la inițiativa Guvernului prin lege, potrivit unei proceduri aprobate de Guvern, prin hotărâre.
Reclasificarea municipiilor și orașelor
În același proiect de lege, Guvernul propune reclasificarea orașelor în șapte categorii:
– Municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană. Reprezintă sediul administrației centrale și al unor instituții de interes european și internațional, având populație peste 1000000 locuitori
– Municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional. Sunt reședințe de județ, cu rol major la nivel regional și transfrontalier, sedii de instituții de interes național, centra universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 în aria funcțională
– Municipii poli regionali secundari. Sunt reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300000 în aria funcțională.
– Municipii poli judeţeni principali. sunt reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională.
– Municipii și orașe poli judeţeni secundari. Sunt unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională.
– Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal. Sunt unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională.
– Municipii și orașe centre urbane cu funcţii specializate. Sunt unitățile administrativ teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic (turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc.), iar mărimea populației nu este determinantă.
Proiectul de lege introduce și noțiunea de oraș cu caracteristici rurale. Aceste localități sunt definite ca acele oraşe care satisfac cumulativ cel puţin 3 dintre următorii 4 indicatori: peste 30% din populaţie ocupată în agricultură, mai puţin de 50% din totalul străzilor modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani şi peste 40% din populaţie cu domiciliul în sate aparţinătoare și localităţi componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială.
Procedura de trecere a unităţilor administrativ-teritoriale de bază de la o categorie la alta
Trecerea unităţilor administrativ-teritoriale de bază de la o categorie la alta imediat următoare se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum, în condiţiile legii, numai cu respectarea dotărilor prevăzute în actul normativ şi cu îndeplinirea a cel puțin 6 din numărul de indicatori prevăzuţi în actul normativ pentru unitățile administrativ-teritoriale urbane, şi a cel puțin 9 din numărul de indicatori prevăzuţi în actul normativ, pentru unitățile administrativ-teritoriale rurale.
Oraşele pot fi declarate municipii, prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum, în condiţiile legii, numai dacă îndeplinesc dotările prevăzute în în actul normativ şi numai în cazul în care au constituite arii funcţionale conform prevederilor din actul normativ.
Vezi AICI integral proiectul de lege al Guvernului privind reorganizarea teritorială, noile clasificări ale orașelor și comunelor și condițiile care trebuie îndeplinite
Facebook
YouTube
RSS