Cele mai interesante podoabe din sticlă și chihlimbar descoperite în Peștera Cioclovina cu Apă din Munții Șureanu, județul Hunedoara, datând de la sfârșitul mileniului II a. Chr., vor fi prezentate în expoziția „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Le Grand Curtius din Liège, Belgia, în cadrul festivalului EUROPALIA.
Potrivit Institutului Cultural Român (ICR), coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, piesele descoperite în Peștera Cioclovina cu Apă fac parte dintr-un grup de peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României, care ilustra expoziția „Originile Europei”. Sunt piese deosebit de valoroase aparținând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum și culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a fierului, care vor fi expuse la Muzeul Le Grand Curtius din Liège.
Istoria podoabelor din Peștera Cioclovina cu Apă
Potrivit ICR, mărgelele din chihlimbar și sticlă descoperite în Peștera Cioclovina cu Apă datează de la finalul epocii bronzului (1350-1200 / 1150 a. Chr.). Ele sunt parte a unui tezaur de sanctuar ce însumează peste 7600 de artefacte, majoritatea obiecte exotice, identificat inițial, în 1953, printr-o descoperire întâmplătoare a speologului Traian Orghidan, urmată de cercetări arheologice (1953 – Gheorge Ștefan, Corneliu Mateescu, Eugen Comșa; 1969-1975, 1979-1990 – Emődi János; 2016-prezent – Mihai Rotea ș.a.). De asemenea, în 1974, în circumstanțe necunoscute, un alt speolog, I. Giurgiu, a descoperit artefacte aparținând acestei depuneri preistorice.
Sanctuarul din Peștera Cioclovina cu Apă a atras ofrande foarte bogate și variate (obiecte din bronz, articole exotice, olărit, psalii din corn și ofrande de carne), care au fost depuse în trei locuri consacrate, sub semnul unui „izvor de divinitate”. Cantitatea, calitatea și valoarea unică a artefactelor descoperite într-o zonă europeană temperată, dar și alte elemente (cum ar fi posibila ridicare a altarelor) indică nivelul foarte dezvoltat al unor practici de cult. Pornind de la faptul că aproape toate ofrandele sunt obiecte de podoabă purtate de femei sau elemente care decorează harnașamentele cailor, poate fi luată în considerare ideea că aici a fost venerată o nimfă sau o nimfă asociată cu o altă zeitate, în ambele cazuri existând o legătură cu caii. De asemenea, nu ar fi exclusă o posibilă prezență a componentelor oraculare. Dintr-o asemenea perspectivă, se crede că practicile rituale excepționale care au avut loc în această peșteră o plasează în sfera manifestărilor de cult colective interregionale (în care elitele, inclusiv femeia, au jucat un rol dominant).
Este plauzibilă ipoteză că avem de-a face cu un tezaur acumulat treptat, prin depuneri multiple de ofrande într-un spațiu sacru reprezentat de peșteră. De asemenea, se remarcă faptul că unele mărgele de sticlă și chihlimbar au fost aduse de la distanță mare, ceea ce indică faptul că sanctuarul nu a avut doar un rol local, ci a fost vizitat de pelerini. Rezultatele unor cercetări în domeniul preistoriei sticlei au relevat legăturile dintre civilizațiile din Mesopotamia și Egipt și epoca bronzului târziu din România, Germania și Danemarca. Aceste studii, bazate și pe analize din eșantioane de sticlă din mărgele din Peștera Cioclovina cu Apă, deschid o nouă perspectivă asupra schimbului pe distanțe lungi din era preistorică.
Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani (homo sapiens sapiens).
În colecțiile Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) se păstrează 31 de mărgele de chihlimbar cu numere individuale de inventar, respectiv 32 de coliere, acestea însumând 2000 de piese; în ceea ce privește mărgelele din sticlă, se păstrează 12 asemenea artefacte cu numere individuale de inventar, precum și 4 șiraguri, toate însumând 1000 de piese.
Artefactele României la expoziția „Originile Europei”
Expoziția „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“ este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.
Vor fi expuse artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Pe lângă podoabele din sticlă și chihlimbar din Peștera Cioclovina cu Apă, printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziție se numără: „Gânditorul” și „Femeie șezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanța); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelnița, a doua jumătate amileniului Va. Chr., descoperit în așezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călărași); vasul antropomorf de la Parța (cultura Tiszapolgár, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumușica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate amileniului Va. Chr., piesă descoperită în stațiunea preistorică de la Bodeștii de Jos, jud. Neamț); depozitul de la Hăbășești (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului Va. Chr., descoperit într-o locuință din așezarea de la Hăbășești, jud. Iași); vasele afumătoare de la Oarța (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarța de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureș); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) și Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparținând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureș) și Hinova (jud. Mehedinți), datând de la finalul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiș), Sâg (jud. Sălaj) și Brâncovenești (jud. Mureș), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de la Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII–VII a. Chr.).
(„Gânditorul”. SURSA FOTO: MNIR, autor: Marius Amarie)
„Expoziția pune accent pe rolul și semnificațiacivilizațiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spații și comunități la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizației Europei și teme precum schimbul la distanță, circulația unor idei, tehnologii și materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică și tematică.Expoziția este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă și spiritualitate – o selecție a unor artefacte de excepție, mărturii unicat ale credințelor oamenilor preistorici; Putere și prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoașterii și înțelegerii unor concepte și valori ale societăților timpurii”, explică reprezentanții ICR.
Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în data de 7 noiembrie, în prezența unor oficialități, reprezentanți ai României și Belgiei.
Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.
Facebook
YouTube
RSS