Vizitele Marelui Voievod Mihai în Valea Jiului în 1934 – 1935. FOTO

După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922, 1923, 1925) şi ASR Principesa Ileana (1929), în Valea Jiului va sosi în 1934 Marele Voievod Mihai. Acesta l-a însoţit pe tatăl său, MS Regele Carol II, la Sarmizegetusa şi Hunedoara. După care a vizitat Munţii Retezat.

De aici s-a deplasat în Valea Jiului, pe care a vizitat-o de la est la vest. ASR Marele Voievod Mihai revine în Valea Jiului în 1935.

Vizita din 11-12 septembrie 1934

Marele Voievod Mihai vine din Retezat în Vale. Imnul Regal. Pâine şi sare

După vizita la Sarmizegetusa şi Hunedoara din 9 septembrie, Marele Voievod Mihai a colindat o zi, 10 septembrie, frumoşii şi sălbaticii munţi ai Retezatului, însoţit fiind de suita sa şi de primul ministru Tătărescu şi prefectul Romulus Miocu.

Din Retezat a ajuns la Petroşani, „unde i s-a făcut una din cele mai frumoase primiri”.

La sosirea sa, a fost intonat Imnul Regal, iar dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, l-a întâmpinat cu pâine şi sare.

De la un asemenea important eveniment nu puteau să lipsească autorităţile civile şi militare. Din cei prezenţi în faţa Primăriei Petroşani, locul unde a fost ridicată tribuna regală, amintim: elevii Cooperativei Şcolare Marele Voievod Mihai din Petrila – conduşi de Gh. Fotescu; Corporaţia meseriaşilor şi Sfatul negustoresc – în frunte cu T. Munteanu şi Emil Pop; inginerii inspectori D. Dumitriu şi C. Romalo; Mircea Ionescu, Al. Popescu şi V. Serb – directori ai Soc. Petroşani; ing. I.E. Bujoiu – director general al Soc. Petroşani; lt. col. N. Podgoreanu, comandantul Centrului de instrucţie No. 7 Jandarmi, împreună cu ofiţerii; Oprea, Ştefanovici şi Boteanu – reprezentanţii Casei de Asigurări Sociale; P. Turcu şi D. Joandrea, directorii şcolilor primare, şi corpul didactic al acestora; E. Giurchescu – directorul liceului; medicul de circumscripţie E. Orjehovschi; Boeriu – directorul poştei; T. Fărescu – şeful judecătoriei şi judecătorii C. Ionescu şi C. Cnobloch; E. Fărcaşu – şeful chesturii de poliţie; Silviu Scrob – şeful Poliţiei; prim-pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci; preotul I. Miclea – ajutor de primar. 

Cuvântarea primarului Moga

După cum era tipicul vremii, gazda, adică primarul, era obligat a rosti un discurs de primire a oaspeţilor. Nu s-a abătut de la regulă nici de această dată primarul Petroşaniului, Ionel Moga, din al cărui discurs putem învăţa şi astăzi ce este frumosul patriotism local: „Populaţia acestui oraş, cu mare bucurie şi satisfacţie sufletească, a aflat de venirea Măriei Tale, în ţinutul nostru. Cetăţenii Petroşaniului sunt fericiţi de a vă putea primi în acelaşi loc, unde a avut fericirea de a-l primi acum 14 ani pe gloriosul bunic al Măriei Tale (e vorba de prima vizită regală, din 1922, efectuată de Regele Ferdinand, vizită care, raportat la anul 1934, când a avut loc discursul primarului Moga, se întâmplase în urmă cu 12 ani, nu cu 14 cum apare în discurs – n.a.).

Vă primim cu braţele deschise, cu aceeaşi dragoste, stimă şi devotament.

Pentru plăcerea ce ne-aţi făcut cu recenta vizită, Vă oferim în schimb şi noi privelişti şi aspecte unice, având în această regiune cel mai mare centru de industrie minieră.

Veţi vedea aşezăminte şi instalaţii mari şi rare în industria românească. Veţi vedea tot organismul industriei carbonifere, pulsul şi palpitaţia vieţii grele de miner.

Tot cu această ocazie, Veţi cunoaşte frumuseţile naturii, ale plaiurilor şi munţilor noştri de un pitoresc ca în basme, dătătoare de o adevărată recreaţie sufletească şi trupească. Vă rog ca impresiile ce le veţi câştiga să le păstraţi ca o amintire pentru marele interes ce-l reprezintă din toate punctele de vedere acest important colţ al ţării româneşti. Când descindeţi pe aceste plaiuri, Vă asigurăm, Măria Ta, de toată dragostea şi de tot devotamentul nostru, prezentându-Vă cele mai respectuoase omagii ale cetăţenilor din comuna urbană Petroşani şi urându-Vă ani mulţi fericiţi, Vă zicem: Bine aţi venit! Să trăiască Augustul Măriei Tale Părinte, Regele Carol II! Să trăieşti, Măria Ta!”.

După acest emoţionant discurs, fata prefectului de Hunedoara, domnişoara Lia Miocu, i-a oferit Marelui Voievod Mihai un superb buchet de garoafe.

La Spălătoria de cărbuni Petrila

Cum Spălătoria de cărbuni din Petrila reprezenta atunci perla coroanei tehnice a industriei carbonifere a Văii Jiului, Marele Voievod Mihai s-a deplasat din Petroşani la Petrila. Aici „a vizitat vastele instalaţii ale spălătoriei de cărbuni, proprietatea soc. Petroşani”. Însuşi ing. I.E. Bujoiu, directorul general al Soc. Petroşani, i-a oferit explicaţiile referitoare la funcţionarea acestui important obiectiv industrial al Văii Jiului.

La Casinoul funcţionarilor Petroşani. Masa de amiazi

După atâta alergătură, vizite, discursuri, explicaţii, Marele Voievod Mihai şi suita sa s-au retras în saloanele selectului Casinou al funcţionarilor societăţii Petroşani (o parte a clădirii Teatrului Ion D. Sîrbu).

După cum era şi firesc „masa de amiazi a fost luată în cerc restrâns”.

Din parcul alăturat Casinoului se auzea muzica Soc. Petroşani, condusă de „eminentul dirijor E. Schwach”.

La Lupeni. Vizită la Mina Ştefan

La orele 16, Marele Voievod Mihai ajunge şi în extremitatea vestică a Văii Jiului, la Lupeni. Lupenenii şi oficialităţile locale – primarul Gheorghe Furnică, preotul V. Şandru, canonicul greco-catolic N. Zugravu ş.a. – îl primesc în faţa primăriei. Fata căpitanului Constantinescu, domnişoara Sanda, îi oferă un buchet de flori.

După momentul oficial, Marele Voievod Mihai şi suita sa se îndreaptă către Mina Ştefan, unde efectuează o vizită.

Nu avem date din care să reiasă că Marele Voievod Mihai a coborât în mină, acesta vizitând doar instalaţiile de la suprafaţă.

Spre seară, Marele Voievod Mihai revine la Petroşani, unde, în noaptea de 11-12 septembrie, şi doarme. A doua zi, a părăsit Petroşaniul, prin minunatul defileu al Jiului, către judeţul Gorj.

În mare, aceasta a fost vizita regală nr. 6 în Valea Jiului. 

Vizita din 15-16 iunie 1935

A şaptea vizită regală în Valea Jiului va avea loc în iunie 1935. Practic, putem vorbi de două vizite, petrecute în Valea Jiului în zilele de 15 şi 16 iunie 1935.

În vara acelui an, M.S. Marele Voievod Mihai vizitează, timp de aproape două săptămâni, împreună cu colegii şi profesorii de la Şcoala Regală, în intervalul 10-22 iunie, mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. Dată fiind durata vizitei, putem spune că aceasta a fost cea mai lungă vizită efectuată de un reprezentant al Casei Regale pe meleagurile hunedorene, un adevărat turneu regal.

De aceea, încercăm să refacem, „cadru cu cadru”, filmul acestei vizite în judeţul Hunedoara. Şi vom începe cu zilele nr. 6 şi 7 din turneul hunedorean, petrecute în Valea Jiului.

Sâmbătă, 15 iunie 1935

La ACP şi Uzina Electrică

Vizita este anunţată pe scurt şi de presa în limba maghiară, care apărea în Valea Jiului: „Sâmbătă vine Marele Voievod Mihai la Petroşani, dinspre Haţeg, unde se află în momentul de faţă împreună cu colegii de şcoală şi profesorii. Ceremonia de primire va avea loc duminică, la ora 9,30, în faţa primăriei. Moştenitorul tronului se află în excursie de studii, iar în Valea Jiului va studia industria locală. Se va folosi de această ocazie, ca să ofere un sprijin celor fără loc de muncă din Petroşani, Vulcan şi Aninoasa. Tot în acea zi, M.S. Voievod va părăsi Valea Jiului”.         

La ora 9, Marele Voievod Mihai, colegii şi profesorii săi au sosit de la Haţeg, unde era garat trenul regal, la Petroşani. Întâi au vizitat Atelierele Centrale ale Soc. Petroşani (azi în ruină). Aici au fost primiţi de secretarul de stat în Ministerul de Interne, de Prefectul judeţului Hunedoara, şefii administraţiei, poliţiei, jandarmeriei locale, directorul general al Soc. Petroşani şi toţi directorii şi inginerii Atelierelor Centrale. Fiind situată în apropiere, au vizitat şi Uzina Electrică Petroşani. De aici, s-au îndreptat la…

…Petrila

Unde au vizitat Mina Deak şi Spălătoria de cărbuni Petrila şi Fabrica de brichete. Profesorul Musceleanu le-a oferit explicaţiile tehnice. După ora 11, au ajuns în Parcul N. Teodorescu din Petrila.

Întrucât despre vizita la Petrila s-a păstrat o relatare amănunţită în presa de limba română, îi încredinţăm firul poveştii anonimului cronicar: „Ziua de 15 iunie a fost o sărbătoare pe care populaţia şi copiii de şcoală din Petrila nu o vor uita. Măria Sa a binevoit să facă cinste Coloniei Ferdinand, alegându-şi ca popas de recreaţie şi loc de examen, după excursia făcută şi vizitarea Spălătoriei şi Minei Petrila, parcul N. Teodorescu, de care a rămas pe deplin mulţumit. Încă de la orele 9 dimineaţa, copiii de şcoală, îmbrăcaţi în costume naţionale, în frunte cu învăţătorii, au făcut front la intrarea în parc. Parcul, un loc de recreaţie minunat, frumos pavoazat cu drapele naţionale, chioşcurile îmbrăcate în scoarţe naţionale, dintre care unul special împodobit pentru Măria Sa, ca şi florile din ronduri şi fânul de curând cosit, erau de asemenea nerăbdătoare de a primi cât mai curând pe Împăratul Mic de a-l vedea, de a se simţi lângă el. La ora 11,30, Măria Sa, însoţit de suită şi d-nii Subsecretar de Stat E. Titeanu, prefect dr. R. Miocu, director general al Soc. Petroşani I.E. Bujoiu, director al Grupului Petroşani T. Timoc, precum şi de d-nii şefi ai exploatărilor locale, îşi face apariţia în aclamaţiunile frenetice ale şcolarilor şi populaţiei entuziasmate. În drum, eleva Tilici Rodica, premianta clasei a II-a din localitate, înmânează Marelui Voievod un buchet de trandafiri, făcându-i urarea Bine Aţi Venit, Măria Ta! În poarta parcului, Marele Voievod este primit de şeful Serviciului de întreţinere local al Soc. Petroşani, d. I. Tilici, care împreună cu d. prefect Romulus Miocu conduc mai departe pe Marele Voievod în localul unde a urmat apoi examenul. După prezentările făcute ad-hoc, Soc. Petroşani, prin îngrijirea lui C. Romalo, a servit diferite gustări excelente Augustului oaspete şi celor ce-l însoţeau. Plini de voioşie, Marele Voievod şi colegii de clasă intră apoi în examen, sub conducerea d-lui general adjutant Tr. Er. Grigorescu”. Şi un document oficial emis de pretura plăşii Petroşani confirmă examenul clasei regale susţinut în Parcul Teodorescu: „După terminarea programului şi cadrele de studii pe teren, s-a procedat la lecţii practice şi scriptice asupra celor văzute pe teren în localul Parcului din Petrila”. Tot din presă aflăm cum s-a desfăşurat acesta: „Toate măsurile fuseseră luate, astfel că o linişte perfectă a domnit tot timpul examenului, Marele Voievod este printre primii care termină teza şi apoi iese în Parc, unde îşi fotografiază o parte din colegi. Întrebat de un coleg: Ce ai scris, Măria Ta?, Marele Voievod răspunde cu cea mai naturală şi caldă colegialitate: Am scris despre ascensorul acela electric de la mină. Blând, modest, lipsit de orice vanitate sau orgoliu, Măria Sa a făcut o adâncă şi neştearsă impresie asupra celor ce pentru prima oară îl vedeau de aproape. După câtva timp, Măria Sa ia loc în chioşcul special amenajat, pentru care exprimă mulţumire, împreună cu alţi colegi şi discută o bucată de timp despre chestiuni în legătură cu excursia”.

Cum popicăria petrileană se afla la doi paşi de Parcul Teodorescu, elevii clasei regale nu au putut rezista tentaţiei jocului: „Apoi, intră în sala de popice, unde, pentru prima oară, încearcă acest joc, foarte mult practicat în Valea Jiului. Măria Sa este stângaci. Un amănunt pe care noi nu-l cunoşteam şi care ne-a dus imediat cu gândul la Mihai Viteazul. Măria Sa este bun şi îngăduitor; îşi lasă rândul altor colegi să dea cu bila, şi aceştia nu se sfiesc să-l dea la o parte, ca veritabili cercetaşi. Dar timpul trece. Cineva admiră o lovitură a Marelui Voievod, care, de fapt, era rea. Măria Sa îi răspunde prompt: Da de unde bună, nu vezi cât este de proastă?! Deci, Măria Sa este imparţial, începând cu sine”.

După atâta efort intelectual şi fizic, MS Marele Voievod şi suita sa trebuie să se despartă de Petrila, fiind aşteptaţi la masă. „La Surduc, unde era pregătită masa, oficialitatea îl aşteaptă. Se face ora (…), Măria Sa întârzie. Ca toţi copiii, preferă jocul, copilăria, înaintea punctualităţii hranei materiale. Tot timpul, câţiva fotografi amatori se întrec a-i prinde chipul drăgălaş şi iubit pe diferite clişee, spre a-i păstra imaginea scumpă. Cred că au reuşit (oare mai există acele clişee? – n.a.). În sfârşit, aghiotantul, argusul pazei Marelui Voievod, se adresează părinteşte Augustului elev: Să mergem, Măria TA, căci a venit prefectul să ne spună că eşti aşteptat la masă! Răspuns: Să mergem, atunci… Şi Marele Voievod Mihai, scump inimilor tuturor românilor, părăseşte Parcul, în aceleaşi aclamaţiuni sincere ale copiilor, lăsând în aer să plutească imagini din poveştile minunate unde, numai acolo, se mai spune tot aşa, că părinţii şi împăraţii trăiau în mijlocul Poporului în vremile acelea”. Dincolo de relatarea în sine a vizitei regale la Petrila, trebuie remarcat stilul propagandistic, encomiastic, specific epocii, şi de la care nu se putea abate nici I.V., anonimul semnatar al articolului Marele Voievod Mihai la Petrila.

În fine, după o aşa de călduroasă despărţire, MS Marele Voievod şi suita sa ajung…

…la Restaurantul de vară Gambrinus

„La ora 1 ¼  Marele Voievod împreună cu însoţitorii a luat masa la Surduc, iar după masă a plecat la Haţeg”, notează în acelaşi raport prim pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci. 

Şi într-un document al Primăriei comune urbane Petroşani e consemnat acest moment: „La orele 12,45 au plecat la Surduc, unde în Restaurantul de vară Gambrinus li s-a servit dejunul”.

Chiar dacă orele plecării din Petrila diferă, cele două rapoarte oficiale sunt identice în rest. Ba mai mult, în raportul primăriei e consemnată şi…

…o plimbare în Defileul Surduc

După masa de prânz, de la Restaurantul Gambrinus „între orele 15-17 au plecat într-o plimbare pe Defileul Surduc, până la marginea comunei Bumbeşti, de unde, reîntorcându-se, prin Petroşani, au plecat la Haţeg”. Din zapisul prim pretorului I. Tocaci aflăm care a fost…

…atmosfera de la Haţeg la Petroşani

Dat fiind importanţa acestei vizite regale, autorităţile locale au mobilizat cum se cuvine poporul din localităţile aflate pe drumul străbătut de Marele Voievod: „Începând din comuna Crivadia până la Surduc, populaţia satelor, elevii de şcoală, toată suflarea omenească au ieşit în întâmpinarea Marelui Voievod pentru a-l vedea şi admira, a fost o zi de mare (…)”.

Duminică, 16 iunie 1935

O vizită oficială

După noaptea de 16-17 iunie, petrecută în trenul regal, garat la Haţeg, Marele Voievod Mihai şi suita sa iau din nou drumul Văii Jiului. De această dată, vizita are un caracter oficial şi filantropic. Să nu uităm că şi atunci, ca şi astăzi, în Valea Jiului supravieţuiau foarte mulţi săraci. Cunoscând această stare de pauperizare a unui segment important al populaţiei, Marele Voievod a efectuat această vizită „pentru a distribui ajutoare băneşti celor necăjiţi şi absolut vizaţi la acest ajutor binecuvântat”. Precaute, după o cercetare la faţa locului, autorităţile au întocmit din timp „tablourile asupra familiilor ce urmau a primi ajutor, care tablouri s-au verificat cu multă grijă, pentru a-i lua dintre cei mulţi numai aceia care absolut erau îndreptăţiţi de a primi ajutor. În consecinţă, au primit exclusiv numai aceia care nu au nici o posibilitate de lucru, cu familii mari, bătrâni fără sprijin şi neputincioşi, fără nici o sursă de câştig”.

Dar să vedem cum s-a desfăşurat… 

…primirea la Petroşani

Se pare că în 1935 ceasurile oficialităţilor şi ale presei nu arătau aceeaşi oră. După presă, ora sosirii în Petroşani a Marelui Voievod  a fost 10, iar după Primăria Petroşani – 9 ½. C-or fi fost orele 9 ½ sau 10, ce mai contează!… Dar să vedem care era atmosfera în comuna urbană Petroşani şi cum a decurs ceremonialul primirii înaltului oaspete.

Marele Voievod de Alba Iulia îşi face apariţia în faţa Primăriei Petroşani, însoţit de E. Titeanu – ministrul secretar de stat la Interne, generalul Grigorescu, colonelul Pălăgeanu, locotenentul Dumitrescu, prefectul R. Miocu şi Ioaniţiu – un coleg de clasă.

Petroşenenii îi fac o primire entuziastă. În afara autorităţilor civile şi militare, obligate de protocol să-l întâmpine pe moştenitorul tronului, mai sunt prezenţi reprezentanţii Soc. Petroşani – directorul general I.E. Bujoiu şi directorii T. Timoc şi Al. Popescu -, elevii şi profesorii şcolilor, clerul bisericesc, cercetaşii, premilitarii.

În numele militarilor din Garnizoana Petroşani, căpitanul A. Strâmbeanu dă raportul „la Voievod”. Dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, îi oferă Marelui Voievod Mihai tradiţionala pâine şi sare. După care, rosteşte un discurs de bun sosit, din care spicuim: „Măria Ta! Ne faceţi o deosebită cinste venind astăzi pentru a doua oară în mijlocul nostru. Populaţia acestor văi şi munţi, în sufletul căreia sentimentul monarhic are cele mai adânci rădăcini, când a aflat de vizita Mariei Tale pe plaiurile noastre, a venit aci cu o nespusă bucurie şi fericire să vă întâmpine… Vă mulţumim din suflet pentru această mare atenţie şi vă dorim să vă simţiţi bine la noi. Primiţi cele mai respectuoase omagii din partea noastră. Dumnezeu să dea sănătate şi viaţă lungă atât Măriei Tale, cât şi Augustului părinte, pentru propăşirea ţării româneşti şi gloria neamului nostru. Trăiască Măria Sa Marele Voievod Mihai!”.

Ca şi la vizita din anul precedent, tot fata prefectului Hunedoarei, domnişoara Lia Miocu, şi cercetaşa Adela Husti au oferit buchete de flori Marelui Voievod Mihai.

Ceremonialul de la Petroşani s-a încheiat cu împărţirea de ajutoare băneşti săracilor, „conform tablourilor întocmite în prealabil de către Primăria oraşului”.

13 familii de petroşeneni şi aninoseni au primit 9.500 lei

De notat că de milostivenia regală au beneficiat, în total, 600 de familii din toată Valea Jiului.

Marele Voievod Mihai a distribuit cu mâna sa 500.000 lei, o sumă considerabilă în vremea aceea, banii provenind din caseta particulară a MS Regele Carol II.

De la Petroşani, Marele Voievod Mihai a plecat la…

…Vulcan

În acordurile Imnului Regal intonat de muzica Soc. Petroşani, la Vulcan, Marele Voievod Mihai a fost primit cu pâine şi sare.

Cu mâna sa a dăruit unui număr de 302 familii vulcănene suma de 200.000 lei.

Explicaţia că la Vulcan un număr atâta de mare (jumătate din numărul total al familiilor necăjite din Valea Jiului, care fuseseră trecute pe liste) a beneficiat de ajutoarele regale e aceea că în timpul crizei relativ trecute minele de aici fuseseră închise, iar Vulcanul ajunsese polul sărăciei Văii Jiului. Chiar, la un moment dat, în Vulcan cea mai prosperă şi cam singură firmă fiind una de… pompe funebre.

Care, din cauza sărăciei, efectua servicii funerare pe datorie…

În acest timp lupenenii îl aşteptau şi ei pe Marele Voievod Mihai cu …

…pâine şi sare în faţa Primăriei Lupeni

Autorităţile civile şi militare, lupenenii de rând, elevii şi profesorii de la şcolile din localitate l-au primit cu ovaţii pe Marele Voievod Mihai în acordurile Imnului Regal. După consumarea momentului oficial, Marele Voievod Mihai a împărţit 72.300 lei la 107 familii.

La orele 13, Marele Voievod Mihai şi suita sa au luat masa la Cazinoul Societăţii Lupeni, prânzul fiind oferit de Soc. Petroşani.

Nu au zăbovit prea mult la masă, din moment ce pe la orele 15 au fost prezenţi, în extremitatea estică a Văii, la…

…Lonea

Şi aici Marele Voievod Mihai a fost întâmpinat de popor şi oficialităţi în faţa primăriei. Ca peste tot în Valea Jiului, primarul Petrilei i-a oferit tradiţionala pâine cu sare, ţinând un mic discurs de bun venit, fanfara a cântat Imnul Regal.

118 familii nevoiaşe petrilene au primit din mâna Marelui Voievod Mihai ajutoare în valoare totală de 70.700 lei.

Din documentarea noastră reiese că aceasta a fost…

…ultima vizită regală în Valea Jiului

Dacă vom mai afla şi de alta/ altele, vom face cuvenitele adăugiri. Reţinem ca şi concluzie a acestei vizite un fragment edificator dintr-o informare a prim-pretorului Plasei Petroşani, I. Tocaci: „Distribuirea sumelor s-a făcut în comunele aici arătate în cadrul unor serbări grandioase, izvorâte din căldura sufletului populaţiei din Valea Jiului. Ziua de 16 iunie a.c. pentru populaţia din Valea Jiului a fost o adevărată zi de sărbătoare înălţătoare, când a doua oară (de fapt a treia oară, dacă ţinem cont şi de vizita din anul 1934 – n.a.) a descins în regiune Marele Voievod Mihai”. Care a mai vizitat odată judeţul Hunedoara, nu şi Valea Jiului, alături de mama sa.

CITEȘTE ȘI

COLECȚIE DE FOTOGRAFII INEDITE. Mocănița Hunedoara – Govăjdie, inaugurare, accident, angajații CFR de acum 100 de ani