Piese din Tezaurul de la Cioclovina, expuse la Muzeul din Deva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor o nouă categorie de piese în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”, piese ce pot fi admirate în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia.

Este vorba despre câteva piese din Tezaurul de la Cioclovina (comuna Boșorod,), respectiv mărgele din sticlă, chihlimbar, staniu şi piese din bronz, datând din perioada 1350 – 1200 a. Chr. Tezaurul, însumând 7766 de artefacte, reprezintă una dintre cele mai remarcabile descoperiri din istoria României şi din cea a Europei temperate, fiind descoperit în peștera Cioclovina cu Apă, care nu este doar din punct de vedere speologic un unicat (cu galerii ce însumează mii de metri), ci şi din punct de vedere arheologic, tocmai datorită tezaurului descoperit întâmplător în galeriile ei.

Descoperite în două etape (anii ’50 şi anii ’70), piesele din respectivul tezaur au fost depuse în adâncul peşterii, în locuri ascunse, la aproximativ 120 – 130 m de la intrarea într-o galerie superioară fosilă denumită „galeria Altar”.

Potrivit specialiștilor muzeului devean, pornind de la caracteristicile naturale ale peşterii şi de la faptul că piesele depuse sunt aproape toate podoabe purtate de femei (mărgele) sau care împodobesc harnaşamentul cailor, a fost propusă luarea în considerare a ideii venerării unei nimfe ori a unei nimfe în conjuncţie cu o altă zeitate feminină, ambele cazuri în asociere cu cai. Tot din perspectivele enunţate, s-a considerat că practicile rituale excepționale din peșteră se plasează în sfera manifestărilor cultice colective în care rolul elitelor, inclusiv a celor feminine, a fost dominant.