Însumând o multitudine de credinţe şi practici, Ajunul Crăciunului pregăteşte comunitatea pentru marele eveniment de sfârşit de an – Crăciunul, Naşterea lui Iisus Hristos, considerat în trecut, în calendarul popular şi chiar creştin celebrare a Anului Nou.

În prezent sub influenţa creştinismului a scăzut ca importanţă odată cu apariţia lui Moş Crăciun, identificat...

Una dintre cele mai mari sărbători din Postul Crăciunului este Ignatul, a cărei sorginte trebuie căutată în timpul preistoric al sărbătorilor păgâne, în care Ignat, unul dintre divinităţile solare a preluat din calendarul ortodox numele şi data de 20 decembrie, Sf. Sfinţit Mucenic Ignaţie Teoforul.

La început de iarnă, începe ciclul unor sărbători străvechi, timp de 3 zile (4 – 6 decembrie), consacrate vărsatului, o boală deosebit de primejdioasă, mai ales în mediul sătesc.

În arealul etnofolcloric românesc, sărbătoarea are o mulţime de denumiri, cele mai multe pierdute astăzi: Bubatul, Zilele Bubatului, Sărbătoarea Bubelor, Borboasele, Vărsata, Varvara, Barbura,...

În mitologia populară strigoii sunt spirite ale morţilor care, după înmormântare, din varii motive, n-au reuşit să ajungă în Lumea de Dincolo, tărâm al tuturor morţilor. Strigoii sunt şi morţii care refuză să se întoarcă în „tărâmul celălalt” sub imboldul spiritelor malefice, care din umbră le coordonează acţiunile.

În calendarul creştin dar şi în cel popular, Postul Crăciunului însumează 40 de zile marcate de o serie de interdicţii alimentare şi fizice.

Regele Mihai I a vizitat cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi Castelul Corvinilor de la Hunedoara, în două rânduri, în anul 1940. De ambele dăţi a fost găzduit de familia profesorului Aron Demian. La cea de-a doua vizită, când Regele a fost însoţit de Regina-Mamă Elena, a participat şi doamna doctor Ileana...